суббота, 14 декабря 2013 г.

Cine isi mai aminteste de deportari?



64 de ani de la deportarile masive in Siberia.


Scrisoarea de mai jos si fotografiile ne-au fost puse la dispozitie de cititoarea noastra fidela Tamara Batar, fiica Valentinei si a lui Iacov Ogurtov. Este inca o marturie, tipatoare la cer, despre calvarul comunist in cel de-al doilea val al deportarilor in masa a concetatenilor nostri, care a fost organizat de masina represiva stalinista la 6 iulie 1949.

   


Doi oameni pasnici, de aleasa tinuta sufleteasca, blajini si cu o cumsecadenie mai rar intalnita, precum si doi copii ai lor, au avut de indurat cosmarurile Siberiei si Kazahstanului, fara a intelege motivul pentru care au fost pedepsiti. Iata ce scrie doamna Batar despre parintii sai.
Tatal meu, Iacov Ogurtov, caruia toata viata i-am zis „papa”, era de nationalitate rus, get-beget, iar mama - moldoveanca de prin partile Orheiului. Tata a insusit la perfectie limba romana si o vorbea literar, fluent. Cand s-au casatorit, in 1939, mama era invatatoare in satul Semionesti (acum Semionovca), Causeni, iar papa il inlocuia pe directorul scolii de acolo. Au facut o nunta modesta, dar frumoasa si au inceput sa-si aranjeze viata familiara. Spre sfarsitul anului 1948, cand fratele meu mai mare, Vaniusa, implinise sapte anisori, iar eu abia ma nascusem, s-au inceput prigonirile. Pe papa au pornit sa-l hartuiasca: era dus pentru interogatorii ba la Chisinau (la KGB sau NKVD, cum se numea pe atunci), ba la ?antareni, unde se afla un fel de „stab” al acestora. 
In una din zile, pe papa iarasi (pentru a cata oara!) l-au dus la Chisinau si l-au tot chinuit cu intrebari, invinuindu-l ca ar fi tradat doi partizani care se ascundeau, chipurile, in sat. Anchetator era unul Zealin, pe care eu, fiind copila, jurasem ca-l voi gasi si-l voi nimici. Acest anchetator l-a lovit pe papa cu o cheie de masina, grea, in cap, pentru ca nu-i conveneau raspunsurile. Una din frazele clasice, repetate ca reactie la refuzul lui papa de a accepta invinuirile, era urmatoarea: „??? ?? ???????, ? ???? ????????”, adica „de-ar fi omul, ca dosarul se va face”. Papa a fost condamnat la 25 de ani de inchisoare (lagar) ca „tradator” - o etichetare foarte raspandita in acele timpuri - si, la 2 februarie 1949, a fost dus intr-o directie necunoscuta noua. Mama a ramas fara sot, cu doi copii.
Reproduc mai jos o scrisoare-confesiune, pe care mama a scris-o in ultimul sau an de viata
.

Комментариев нет:

Отправить комментарий